⚡️Acest grafic este unul dintre cele mai devastatoare semnale din întregul peisaj economic în acest moment. Iată analiza reală, fără lămurire: 1. Graficul este despre furtul de timp. Vârsta medie a cumpărătorului pentru prima dată care împlinește 40 de ani este o acuzație generațională. Înseamnă că rampa de acces către proprietate, tranziția de la lucrător la părți interesate, a fost amânată cu aproape două decenii. Asta înseamnă 20 de ani de pierderi de oportunități compuse. Sistemul american a fost construit pe premisa că, până la vârsta de 30 de ani, puteai cumpăra o casă, întemeia o familie și putea intra în ciclul compus al deținerii activelor. Acesta a fost "pactul capitalist". Odată ce această linie temporală se rupe, miezul emoțional al capitalismului se rupe cu ea. 2. Defalcarea structurală: captarea capitalului vs. formarea de capital. Generația Y și Generația Z nu eșuează în a cumpăra case pentru că sunt leneși, ci operează într-un sistem care a financiarizat deficitul. • Locuințele au devenit principala coloană vertebrală a sistemului de credit din SUA. • Investitorii, REIT-urile și firmele de capital privat au transformat casele în instrumente purtătoare de randament. Fiecare ciclu de relaxare a Fed din 2008 a făcut din locuințe o absorbție de lichidități, mai degrabă decât o fundație socială. Deci prețurile locuințelor nu doar că au crescut, ci s-au decuplat de salarii. Fiecare reducere a ratei care a fost menită să "stimuleze" a sfârșit prin a umfla însăși bariera care ținea noii intrați afară. 3. Buclă de dezintegrare reflexivă. Pe măsură ce generațiile mai tinere sunt excluse, concentrarea proprietății crește. Asta înseamnă: • Mai puțină presiune politică pentru reformarea locuințelor. • Mai multă extragere a chiriilor. • Prețuri mai mari ale activelor pentru a asigura baza de datorii a sistemului financiar. Este o buclă de feedback în care inegalitatea nu este un produs secundar, ci un stabilizator al sistemului în sine. ...