China extrage aproximativ 70% din pământurile rare globale și rafinează 91% din aprovizionarea totală, inclusiv materialele americane trimise pentru procesare. Această dominanță este motivul pentru care SUA se îndreaptă către 94% din aprovizionarea internă cu pământuri rare până în 2030, deoarece în prezent SUA depinde aproape în totalitate de procesarea și fabricarea magneților din China, deși au propriile rezerve minerale ascunse. Pentru AI în mod specific, pământurile rare se află în stratul infrastructurii critice de sub hardware-ul pe care toată lumea se concentrează. Centrele de date folosesc magneți de pământuri rare în hard disk-uri, motoare, sisteme de răcire și echipamente de alimentare. Pe măsură ce modelele AI se scalează și centrele de date se extind pentru a gestiona sarcini mai mari, cererea pentru acești magneți explodează exponențial. AI concurează cu vehiculele electrice și parcurile eoliene pentru aceeași rezervă limitată de magneți, ceea ce înseamnă că costurile și disponibilitatea pământurilor rare influențează direct capex-ul centrelor de date și cât de rapid pot companiile să implementeze infrastructura AI la scară largă. O lipsă sau o creștere bruscă a prețului magneților de pământuri rare înseamnă construirea mai lentă a centrelor de date, costuri de calcul mai mari și întârzierea implementării modelelor AI. Dacă China reduce capacitatea de exporturi de pământuri rare sau de procesare, reduce viteza cu care lumea poate dezvolta calculul AI.